5.C.2.6

Targu Jiu

 

                              LIBERTATEA  CONSTIINTEI  SI  LIBERTATEA  RELIGIEI

                                                                                                                        IN  DOCUMENTE  NATIONALE

 

          Prin libertatea constiintei si libertatea de credinta se intelege in primul rand dreptul fiecarui cetatean de a avea o conceptie religioasa , filozofica , etc. , de a nu fi constrans de a prelua sau a renunta la una din conceptiile sale, de asi putea manifesta neingradit , dar in limitele legii ideile , conceptiile , principiile , credintele , caracteristicile personalitatii .

          In decursul evolutiei istorice problematicalibertatilor de constiinta si credinta a determinat numeroase controverse , a nascut confruntari ideatice , a creeat drame perso-

nale , etnice , de multe ori gasindu-si rezolvarea prin conflicte sangeroase.

          Odata cu declansarea procesului de modernizare istorica , cu manifestarea ideilor despre drepturile si libertatilor umane si problemele libertatii de con stiinta si religie si-a gasit solutii si rezolvari constitutionale si legislative.

          La mijlocul secolului al XIX-lea lua nastere statul national roman , iar 1866 prin prima Constitutie romaneasca se puneau bazele organizarii sale moderne.Erau afirmate drepturile si libertatile cetatenesti , inclusiv , prin artcolele 5 si 21 a libertatii de constiinta si a lbertatii de religie. In acelasi timp era creata si o situatie de discriminare prin articolul 7 al Constitutiei care afirma ca cetatenia romana era recunoscuta doar locuitorilor care se declarau apartionind cultelor crestine . Prevederea excludea in primul rand locuitorii de etnie evreiasca , propavaduitori ai credintei mozaice.

          Din fericire situatia discriminatoare a fost remediata de Parlamentul Romaniei care in 1878 a decis eliminarea din Constitutiei a prevederii din articolul 7.

          In anul 1923 intra in vigoare o noua Constitutie romaneasca care prin prevederile articolelor 5 , 7 si 22 afirma clar libertatea religioasa si libertatea constiintei pentru toti cetatenii Romaniei.

          Din pacate evolutia democratica a statului roman a fost intrerupta pentru o importanta perioada , sfarsitul celui de al doilea razboi mondial provocind instaurarea in Romania a dictaturii comuniste.Dupa preluarea puterii comunstii au actionat pentru controlarea tuturor aspectelor societatii , inclusiv a drepturilor si libertatilor umane.

Pe de o parte propaganda si documentele oficiale proclamau recunoasterea si garantarea tuturor drepturilor si libertatilor.Astfel, Constitutia din aprilie 1948 prevedea in articolul 27 “libertatea constiintei si libertatea religioasa sunt garantate de stat . Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber daca ritualul si practica lor nu sunt contrarii Constitutiei si bunelor moravuri.”Acelasi lucru era afirmat si de articolul 30 al Constitutiei din 1965 :”libertatea constiintei este garantata ;oricine este liber sa impartaseasca sau nu o credinta religioasa”.l

          Prevederile constitutionale erau insa contrazise de Decretul 177 din 4 august 1948 care se referea strict la posibilitatile manifestarii libertatii constiintei si credintelor romanilor.Astfel , articolul 1 garanta libertatea de credinta si religie , dar in articolul 14 se prevedea ca organizarea , statutul , conducerea , etc. trebuiau aprobate de organele statului ., iar prin articolul 24 orice actiune a cultului trebuia aprobata de stat. Prin articolul 49 invatamantul religios era exclus din scoli . iar pregatirea preotilor era controlata de stat.

         In acelasi an printr-o noua lege incalcarea libertatilor este demonstrata evident , credinta si Biserica greco-catolica fiind interzisa , iar bunurile acesteia confiscate.Toti preotii si adeptii care s-au manifestat contra deciziei au fost prigoniti , inchisi in inchisori sau lagare de munca unde multi si-au pierdut viata.

         Actiunile de limitare , influentare a constiintei si credintei au continuat , telul dictaturii comuniste fiind formarea “omului nou”adept doar a ideilor comuniste , dispretuitor al credintei religioase.Modalitatile de actiune a regimului devin tot mai diverse:nu oricine mai putea deveni preot, pregatirea acestora era controlata , membrilor partidului li se interzice participarea la servicii religioase, elevii sunt “bombardati”de idei anti-crestine , ateiste,bisericile lasate in ruine iar multe daramate ,etc.

          Din fericire in decembrie 1989 dictatura comunista este inlaturata , Romania revenind la democratie.In decembrie 1991 intra in vigoare o noua Constitutie care in articolul 29 afirma :”libertatea credintei nu poate fi ingradita.Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa,contrar convingerilor sale.Libertatea constiintei este garantata;ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si respect reciproc”

        Prin legea 489 din 2006 toate prevederile constitutionale sunt confirmate, statul roman reafirmandu-si atasamentul la democratie..In acelasi timp prin aderarea la Uniunea Europeana ,prin recunoasterea tuturor reglementarilor europene si internationale in problematica drepturilor omului cetatenii romani ,deveniti si cetateni europeni au garantia ca dreptul la constiinta libera , la alegerea proprie a unui sistem de valori religioase sunt o decizie personala , o manifestare a propriei personalitati

 

←